Doamna Grozavu e venită de la oraș. Acolo a fost o
țărancă la bloc, cu stratul de ceapă sub balcon și cu boxa doldora de murături.
Acum este o orășeancă cu reședința la țară, într-o cocioabă care stă să se
scufunde în groapa săpată de Bărbat dedesubt. Groapa s-a vrut beci pe timp de
pace și adăpost antiatomic în caz că vin rușii. Cum rușii au fost descurajați
de scutul anti rachetă de la Deveselu (despre care Bărbatul avea o premoniție
că se va realiza), groapa a fost numai bună de puț colector. Când satul a fost
conectat la rețeaua de apă, aceasta n-a venit la pachet cu canalizarea,
așa că beciul anti atomic s-a umplut cu apa din căzi și chiuvete.
Cred că există o legătură între adăpostul de sub casă și șerpii cuminți
și leneși cars ies din când în când la soare între bălăriile din prag.
Viața ei este bună. Când s-a mutat la țară, Bărbatul
a revendicat toate terenurile clanului. Arabile, nearabile, parcele în
intravilan și extravilan. După ce el a crăpat, marea doamna a început să vândă
câte un teren, câte o parcelă, ceea ce i-a rotunjit cu succes pensia de fost
cadru medical (a fost sora, dar cadru medical o pune în
aceeași oală cu doctorii, ceea ce creează o avantajoasă cofuzie, crede ea).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu